Export Satsuma

„Export Satsuma” se referă la un stil de ceramică japoneză din lut produs în principal în domeniul Satsuma (actuala prefectură Kagoshima) și în alte centre ceramice din Japonia la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în special pentru piețele externe. Caracterizată prin decorațiuni elaborate, aurire și scene figurative complexe, Export Satsuma a devenit foarte căutată în Europa, America de Nord și nu numai, în special în perioada Meiji (1868–1912).

Istoric

Ceramica Satsuma își are originea la începutul secolului al XVII-lea, fiind introdusă în Japonia de olarii coreeni aduși în timpul invaziilor japoneze din Coreea (1592–1598). Piesele timpurii erau din ceramică simplă, cu tonuri calde, cu glazuri subtile.

Odată cu deschiderea Japoniei către Occident la mijlocul secolului al XIX-lea, olarii și-au adaptat tehnicile pentru a satisface gusturile străine. Acest lucru a dat naștere „Export Satsuma”, un stil mai ornamentat produs în cantități mari pentru expoziții internaționale, cadouri diplomatice și export comercial.

Puncte istorice cheie

• 1867 – Ceramica Satsuma a apărut în Europa la Expoziția Internațională de la Paris, stârnind interesul străin.
• 1873–1900 – Producția de vârf pentru piețele de export, coincidând cu participarea Japoniei la mai multe târguri universale.
• Perioada Meiji târzie – Producția s-a extins dincolo de Satsuma, la Kyoto, Osaka și Yokohama, ducând la variații de stil și calitate.

Caracteristici

Piesele Satsuma de export sunt în general recunoscute prin:

• Corp: Ceramica cremoasă, cu nuanțe de fildeș, cu o glazură fină crăpată (kan-nyū).
• Decorație: Emailuri dense și colorate, combinate cu aurire bogată.
• Teme: Peisaje, scene curtene, zeități budiste și motive din viața de zi cu zi.
• Textură: Email bogat, în relief (moriage) în anumite exemplare de înaltă calitate.

Elemente decorative tipice

• Modele de brocart inspirate din textile.
• Figuri mitologice precum Kannon, Jizō sau Shōki.
• Scene din natură cu flori de cireș, bujori sau crizanteme.
• Episoade istorice din literatura sau folclorul japonez.

Centre majore de producție

Kyoto

• Cunoscut pentru detaliile fine, pensularea delicată și aurirea elegantă.
• Ateliere precum Kinkōzan și Yabu Meizan au câștigat faimă internațională.

Yokohama

• Specializat în piese de prezentare mari și impresionante pentru colecționarii occidentali.
• A folosit frecvent culori strălucitoare și aurire mai intensă.

Osaka și Kobe

• Producea atât mărfuri de înaltă calitate, cât și pentru piața de masă.

• Multe articole erau exportate prin aceste orașe portuare aglomerate.

Semne și semnături

Piesele Satsuma exportate poartă adesea semne pe bază, de obicei aurii peste roșu. Printre elementele comune se numără:

• The circle with cross emblem of the Shimazu clan (rulers of Satsuma).
• Kanji inscriptions naming the potter or workshop.
• Phrases such as Dai Nippon (Great Japan), emphasizing national pride.

Collectibility and Modern Perception

While mass production led to varied quality levels, Export Satsuma remains highly collectible. The finest pieces are valued for:

• Extraordinary miniature painting skill.
• Complex narrative scenes.
• Excellent condition with minimal gilding loss.

Factors Influencing Value

• Artist reputation (e.g., Yabu Meizan, Namikawa Yasuyuki).
• Level of detail and painting precision.
• Size and uniqueness of form.
• Condition of enamels and gilding.

Notable Examples

• Vases for display in European parlors.
• Tea sets combining Japanese motifs with Western shapes.
• Figurines depicting gods, samurai, or geisha.
• Plaques and chargers designed for wall display.

Legacy

Export Satsuma is both a product of Japan's adaptation to global trade and an expression of traditional craftsmanship shaped by Western tastes. Today, it serves as a testament to the cultural exchange of the Meiji era, balancing domestic artistic traditions with international market demands.

References

1. Impey, Oliver. Japanese Export Satsuma, 1867–1914. London: British Museum Press, 2002.
2. Ayers, John. The Art of Japanese Porcelain. London: Sotheby's Publications, 1982.
3. Cortazzi, Hugh. Japan and the Victorian World. London: Routledge, 2013.
4. Gisela Jahn. Meiji Ceramics: The Art of Japanese Export Porcelain and Satsuma Ware, 1868–1912. Munich: Prestel, 1989.
5. Franks, Sir Augustus W. Japanese Pottery. London: South Kensington Museum, 1880.