Ash glazing/ro: Difference between revisions

From Japanese Craftpedia portal
← Older edit
CompUser (talk | contribs)
Bureaucrats, Interface administrators, reviewer, Administrators, translator
12,016 edits
VisualWikitext
Created page with "Cenușa de lemn conține minerale precum calciu, potasiu și silice, care se pot topi la temperaturi ridicate pentru a forma o suprafață sticloasă pe vasele ceramice. Olarii pot prepara glazuri de cenușă colectând cenușa din lemnul ars, spălând-o și cernând-o și amestecând-o cu argilă sau alte ingrediente ale glazurii înainte de a o aplica pe ceramică."
Created page with "== Vezi și =="
 
(One intermediate revision by the same user not shown)
Line 4: Line 4:
Cenușa de lemn conține minerale precum calciu, potasiu și silice, care se pot topi la temperaturi ridicate pentru a forma o suprafață sticloasă pe vasele ceramice. Olarii pot prepara glazuri de cenușă colectând cenușa din lemnul ars, spălând-o și cernând-o și amestecând-o cu argilă sau alte ingrediente ale glazurii înainte de a o aplica pe ceramică.
Cenușa de lemn conține minerale precum calciu, potasiu și silice, care se pot topi la temperaturi ridicate pentru a forma o suprafață sticloasă pe vasele ceramice. Olarii pot prepara glazuri de cenușă colectând cenușa din lemnul ars, spălând-o și cernând-o și amestecând-o cu argilă sau alte ingrediente ale glazurii înainte de a o aplica pe ceramică.


<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
În cuptoarele cu lemne, glazurarea cenușii poate avea loc și în mod natural. În timpul ciclurilor lungi de ardere, cenușa purtată de flăcări se așează pe suprafețele ceramicii. Când cuptorul atinge temperaturi ridicate, această cenușă se topește și formează depozite naturale de glazură. Aceste efecte sunt caracteristice în special metodelor tradiționale de ardere, cum ar fi [[arderea pe lemne]], în special în cuptoarele [[Anagama|arderea Anagama]].
In wood-fired kilns, ash glazing can also occur naturally. During long firing cycles, ash carried by the flames settles on the surfaces of the pottery. When the kiln reaches high temperatures, this ash melts and forms natural glaze deposits. These effects are especially characteristic of traditional firing methods such as [[Wood firing]], particularly in [[Anagama firing|anagama]] kilns.
</div>


<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Glazurile de cenușă produc adesea tonuri de verde deschis, maro sau chihlimbar și pot crea suprafețe texturate sau fluide, în funcție de modul în care glazura se topește în timpul arderii. Rezultatele sunt influențate de mulți factori, inclusiv compoziția cenușii, temperatura de ardere și poziția ceramicii în cuptor.
Ash glazes often produce soft green, brown, or amber tones and can create textured or flowing surfaces depending on how the glaze melts during firing. The results are influenced by many factors, including the composition of the ash, the firing temperature, and the position of the pottery inside the kiln.
</div>


<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Glazurarea pe bază de cenușă a fost asociată din punct de vedere istoric cu mai multe tradiții ceramice japoneze, inclusiv [[ceramica Shigaraki]], [[ceramica Iga]], [[ceramica Tamba]] și anumite lucrări arse pe lemne legate de [[ceramica Bizen]].
Ash glazing has historically been associated with several Japanese ceramic traditions, including [[Shigaraki ware]], [[Iga ware]], [[Tamba ware]], and certain wood-fired works related to [[Bizen ware]].
</div>


<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<span id="See_also"></span>
== See also ==
== Vezi și ==
</div>
* [[Wood firing]]
* [[Wood firing]]
* [[Anagama firing]]
* [[Anagama firing]]

Latest revision as of 19:20, 25 June 2026

Other languages:

„Glazurarea cu cenușă” este o tehnică de glazurare ceramică în care cenușa de lemn este utilizată ca și componentă principală a glazurii. Metoda a fost utilizată pe scară largă în ceramica est-asiatică și a jucat un rol important în dezvoltarea ceramicii tradiționale japoneze.

Cenușa de lemn conține minerale precum calciu, potasiu și silice, care se pot topi la temperaturi ridicate pentru a forma o suprafață sticloasă pe vasele ceramice. Olarii pot prepara glazuri de cenușă colectând cenușa din lemnul ars, spălând-o și cernând-o și amestecând-o cu argilă sau alte ingrediente ale glazurii înainte de a o aplica pe ceramică.

În cuptoarele cu lemne, glazurarea cenușii poate avea loc și în mod natural. În timpul ciclurilor lungi de ardere, cenușa purtată de flăcări se așează pe suprafețele ceramicii. Când cuptorul atinge temperaturi ridicate, această cenușă se topește și formează depozite naturale de glazură. Aceste efecte sunt caracteristice în special metodelor tradiționale de ardere, cum ar fi arderea pe lemne, în special în cuptoarele arderea Anagama.

Glazurile de cenușă produc adesea tonuri de verde deschis, maro sau chihlimbar și pot crea suprafețe texturate sau fluide, în funcție de modul în care glazura se topește în timpul arderii. Rezultatele sunt influențate de mulți factori, inclusiv compoziția cenușii, temperatura de ardere și poziția ceramicii în cuptor.

Glazurarea pe bază de cenușă a fost asociată din punct de vedere istoric cu mai multe tradiții ceramice japoneze, inclusiv ceramica Shigaraki, ceramica Iga, ceramica Tamba și anumite lucrări arse pe lemne legate de ceramica Bizen.

Vezi și

Retrieved from "https://japan.craftpedia.asia/index.php?title=Ash_glazing/ro&oldid=8169"